Durerea lombara (de spate): ghidul pacientului


Durerea lombara (lombalgia, dorsalgia joasa, durerea in partea de jos a spatelui, durerea de spate) este o problema frecvent intalnita. Practic fiecare persoana la un moment dat in viata a simtit durere lombara care a interferat cu lucrul, activitatile de zi cu zi sau odihna. Din fericire majoritatea cazurilor de durere lombara se rezolva in cateva zile. Alte cazuri necesita o perioada mai lunga pentru a se rezolva sau duc la probleme mai serioase.

Durerea lombara acuta este durerea care dureaza de la cateva zile pana la cateva saptamani. In cele mai dese cazuri durerea lombara acuta este de natura mecanica - adica rezulta de pe urma traumei regiunii lombare (inclusiv intinderile musculare). Durerea lombara de pe urma traumei apare ca rezultat al traumatismului sportiv, lucrului acasa sau in gradina sau dupa accident rutier sau ale tipuri de suprasolicitare a coloanei vertebrale sau musculaturii lombare. Simptomele variaza de la durere musculara pana la dureri lancinante sau surde, limitarea mobilitatii sau inabilitatea de a sta drept (tulburari de statica). Anumite sindroame dolore pot crea probleme mai serioase daca raman netratate.

Durerea lombara cronica este durerea care persista mai mult de 3 luni. Ca regula aceasta durere este progresiva iar cauza acesteia ramane des neclara.

Din ce structuri este alcatuit spatele?

Spatele este o structura complexa formata din oase, muschi si alte tesuturi care formeaza portiunea posterioara a trunchiului, incepand de la gat si terminand cu pelvisul (bazinul). Structura de baza o alcatuieste coloana vertebrala care nu numai sprijina greutatea jumatatii superioare a corpului ci si adaposteste maduva spinarii - o structura fina a sistemului nervos care conduce impulsurile nervoase spre/dinspre periferie, asigurand miscarile, sensibilitate si o alta serie de functii importante. Coloana vertebrala la randul sau este formata de mai mult de 30 vertebre, niste oase de forma complexa asamblate unul peste altul si fixate prin ligamente intervertebrale. Fiecare vertebra are un orificiu rotund care, atunci cand sunt fixate una peste alta, formeaza un canal in care se contine maduva spinarii. Maduva spinarii coboara de la baza craniului pana la nivelul imediat inferior ultimelor coaste toracale (la adulti). Prin spatiile dintre vertebre patrund si ies din maduva spinarii perechi de nervi numiti radacini spinale. Din cauza ca oasele coloanei vertebrale continua sa creasca in lungime mult dupa ce maduva spinarii si-a atins lungimea maxima (in copilaria frageda), radacinile nervoase spre partea de jos a spatelui si picioare coboara prin canalul spinal o distanta de cativa centimetri inainte de a iesi. Acest fascicul descendent de radacini nervoase a fost numit cauda equina sau coada de cal, din cauza aspectului sau. Spatiile dintre vertebre este mentinut de niste cartilaje ovalare, elastice, numite discuri intervertebrale care asigura flexibilitatea coloanei vertebrale si repartizeaza uniform presiunea asupra corpului vertebral in timpul miscarilor. Benzile de tesut conjunctiv numite ligamente fixeaza vertebrele impreuna.

Incepand de sus coloana vertebrala are 4 regiuni

  • Cervicala (gatul): 7 vertebre cervicale (notate C1-C7).
  • Toracica (regiunea de sus a spatelui): 12 vertebre toracice (Th1-Th12)
  • Lombara (regiunea de jos a spatelui): 5 vertebre lombare (L1-L5)
  • Sacrul si coccisul, un grup de vertebre sudate impreuna care formeaza baza coloanei vertebrale

Regiunea lombara a spatelui, locul in care cel mai des este simtita durerea de spate, suporta intreaga greutate a partii superioare a corpului.

Ce cauzeaza durerea lombara?

Cu cat persoanele inainteaza in varsta, duritatea oaselor si tonusul si elasticitatea muschilor scad. Discurile intervetebrale incep sa-si piarda din flexibilitate si elasticitate, ceea ce duce la scaderea abilitatii de a amortiza presiunea asupra vertebrelor.

Durerea de spate, ca exemplu, poate aparea atunci cand cineva ridica o greutate prea mare ceea ce cauzeaza o intindere, rupere sau spasm in muschii sau ligamentele spatelui. Daca presiunea asupra coloanei vertebrale este excesiva poate avea loc ruperea sau prolabarea (bombarea) unui disc intervertebral. Aceasta prolabare pune presiune asupra uneia din 50 de radacini nervoase spinale. Atunci cand radacina nervoasa este comprimata sau iritata, apare durerea de spate.

Durerea lombara poate vorbi despre o lezare nervoasa, musculara sau osoasa. Majoritatea cazurilor de durere lombara survin in urma traumei spatelui, insa durerea de spate poate aparea si ca rezultat al schimbarilor degenerative asa ca artrita sau patologia discului intervertebral, osteoporoza sau alte patologii osoase, infectii virale, iritarea articulatiilor sau discurilor sau anomalii congenitale a spatelui. Durerea lombara mai poate fi legata cu obezitatea, fumatul, adaugarea in greutate in timpul sarcinii, stresul, conditia fizica nesatisfacatoare, pozitia incorecta in timpul lucrului sau in timpul somnului.

Ocazional durerea lombara poate indica asupra unei probleme medicale mai grave. Durerea insotita de febra sau pierderea controlului sfincterian (asupra vezicii urinare si intestinului gros), durerea provocata de tuse sau insotita de slabiciune musculara progresiva in picioare poate indica compresia unei radacini spinale sau alta maladie serioasa. Persoanele care sufera de diabet zaharat pot avea dureri lombare sau radiculare severe care sunt legate cu neuropatia diabetica. In caz daca aceste simptome apar este necesar de a contacta imediat un medic pentru a preveni leziunile ireversibile.

Durerea lombara si serviciul

Factorii care pot contribui la aparitia durerilor lombare la seviciu includ pozitia incorecta la locul de munca, aflarea in pozitia sezanda sau in picioare pentru perioade lungi de timp, serviciul legat de parcurgerea distanelor mari la volan, tehnicile incorecte de ridicare a greutatilor, ridicarea frecventa sau a greutatilor excesive. Frecventa durerii la lucratorii care ridica greutati mari este egala cu cea a lucratorilor care stau mult timp asezati.

Factorii psihologici la serviciu sunt la fel de importanti in aparitia durerilor lombare. Acesti factori includ stresul, nesatisfactia de la serviciu, plictiseala, tensiunea cat si raspunsul organismului la cerintele fizice de zi cu zi. Rezolvarea acestor probleme cresc semnificativ sansele de a trata durerile lombare legate de serviciu.

Cine sufera mai des de dureri lombare?

Aproape fiecare om la un anumit moment in viata sufera de dureri lombare. Barbatii si femeile sunt afectati in masura egala. Durerea de spate apare mai des intre varsta de 30 si 50 de ani, datorata in parte proceselor de imbatranire dar si unui mod sedentar de viata cu foarte putina miscare. Riscul de a avea durere lombara legata de patologia discului intervertebral sau schimbarilor degenerative ale coloanei vertebrale creste cu varsta.

Durerea lombara care nu este datorata traumei sau altor cauze cunoscute este rara la varsta copilariei. Cu toate acestea, o geanta incarcata cu manuale poate repede suprasolicita spatele si cauza oboseala musculara si dureri de spate.

Care maladii sunt asociate cu durerea lombara?

Maladiile care se manifesta prin durere lombara si pot necesita consultatia unui medic sunt:

Protruzia discului intervetebral (numit si prolabare, hernie, ruptura de disc). Discurile intervertebrale se afla constant sub presiune. Cu cat discul degenereaza si slabeste, capsula sa poate prolaba sau poate fi impinsa in spatiul care contine maduva spinarii si radacinile nervoase, cauzand compresia lor si durere. Studiile au arata ca cel mai des herniile de disc apar in portiunea inferioara, lombara, a coloanei vertebrale.

O complicatie mult mai serioasa a herniei de disc este sindromul cozii de cal (de cauda equina), care apare atunci cand o portiune de disc patrunde in canalul spinal si compreseaza radacinile lombare si sacrale. Daca acest sindrom nu este tratat la timp se poate instala un deficit neurologic permanent, deaceea la aparitia tulburarilor de micturitie sau defecatie, scaderii sensibilitatii in regiunea interna a coapselor sau slabiciunii bilaterale in membrele inferioare se recomanda de a va adresa imediat la medic.

Sciatica este situatia in care dicul intervertebrale herniat sau rupt apasa asupra radacinilor care formeaza nervul sciatic, cel mai mare nerv al organismului, care coboara pe portiunea posterioara a coapsei si inerveaza musculatura piciorului. Aceasta compresie cauzeaza dureri lancinante sau arzatoare in regiunea lombara cu iradiere in regiunea fesiera si inferior in unul din picioare, pana la nivelul genunghiului sau ocazional ajungand pana la calcai. In cazurile mai severe, simptomele includ nu doar durere ci si amorteli si slabiciuni musculare in picior, datorate intreruperii trecerii impulsurilor nervoase prin nerv. Sciatica mai rar poate fi cauzata de o tumoare, chist, metastaza sau degenerarea radacinilor nervoase sacrale.

Schimbari degenerative ale coloanei vertebrale pot duce la ingustarea canalului spinal. O persoana cu modificari degenerative poate acuza rigiditate a spatelui la trezire sau poate simti durere dupa o perioada lunga de mers sau stat in picioare.

Stenoza spinala este legata de o ingustare congenitala a canalului spinal care poate predispune unele persoane la dureri legate de patologia discului intervertebral.

Osteoporoza este o afectiune metabolica a oaselor caracterizata prin scaderea densitatii si duritatii acestora. Osteoporoza frecvent este cauza fracturilor tasate a vertebrelor, corpul vertebral se "prabuseste" sub presiunea exercitata asupra lui. Riscul de a avea osteoporoza este de 4 ori mai mare la femei decat la barbati.

Deformatiile scheletale produc o suprasolicitare sau lezare a vertebrelor si muschilor, tendoanelor si ligementelor, cat si a tesuturilor suportate de coloana vertebrala. Aceste deformatii includ scolioza, o curbare a spatelui spre lateral; cifoza - in care curbura naturala a segmentului toracal al coloanie vertebrale este excesiva; lordoza - o accentuare a curburii naturale in regiunea de jos a spatelui; extensia spatelui - o indoire inapoi a coloanei vertebrale; si flexia spatelui - in care spatele este indoit spre inainte.

Fibromialgia este o maladie cronica care se caracterizeaza prin durere musculoscheletala raspandita, fatigabilitate si puncte trigger dureroase, in special in regiunea gatului, spatelui, umerilor si coapselor. Aditional fibromialgia se mai poate manifesta prin tulburari de somn, redoare matinala si anxietate.

Spondilita se refera la o durere de spate sau rigiditate cauzata de o infectie sau inflamatie a corpului vertebral. Alte procese inflamatorii dureroase in regiunea de jos a spatelui includ osteomielita (infectia oaselor spatelui) si sacroileita (inflamatia articulatiilor sacroiliace).

Cum se manifesta durerea lombara?

Radiculopatia - este o caracteristica frecventa a durerii lombare. Radiculopatia apare atunci cand o radacina nervoasa este iritata sau comprimata de catre un disc herniat sau de articulatiile intervertebrale inflamate. Radiculopatia cauzeaza durere iradianta, scaderea sensibilitatii, parestezii si slabiciune musculara in ariile specifice inervate de radacina spinala care a suferit. Cele mai multe persoane cu asa tip de durere se amelioreaza cu tratament minimal sau fara tratament.

Sciatica - se refera la cel mai frecvent simptom al radiculopatiei si reprezinta o durere care apare atunci cand este iritata una din cele 5 radacini nervoase (L4-L5-S1-S2-S3) care formeaza nervul sciatic. Durerea din sciatica are un caracter lancinant sau arzator care se extinde in jos pe partea posterolaterala a piciorului, ca regula pana la nivelul genunghiului sau calcaiului. Daca sciatica este cauzata de o hernie de disc, durerea se poate accentua la tuse, stranut sau aplecare inainte.

Claudicatia neurogena - este o durere de tipul sciaticii care apare in pozitia ortostatica sau in timpul mersului, cauzand schiopatarea si se amelioreaza in pozitia culcata sau la flexia coloanei vertebrale (asezare, aplecarea inainte).

Cand ma adresez la medic cu durere de spate?

Majoritatea pacientilor cu durere lombara vor fi tratati de medicul generalist sau de familie. Daca durerea lombara este cauzata de o maladie serioasa, ca regula este recomandata consultatia unui neurochirurg sau ortoped specializat in chirurgia spinala. Persoanele care au observat oricare aspect din cele enumerate mai jos sunt obligati sa contacteze medicul specialist:

  • Daca aveti mai mult de 70 de ani si ati observat recent debutul durerii lombare.
  • Durerea care nu dispare chiar si noapte sau in pozitia culcata.
  • Slabiciunea musculara in unul sau amble picioare, tulburarile controlului vezicii urinare, defecatiei sau a functiei sexuale pot fi semne ale sindromului de cauda equina care apare din cauza compresiei fasciculului de radacini de la baza coloanei vertebrale. Aceste semne sunt semnale de alerta care impun contactarea cat mai urgenta a medicului neurochirurg.
  • Durerea lombara asociata cu febra sau pierdere in greautate inexplicabila
  • Daca aveti antecedente de cancer, aveti o slabire a sistemului imun, osteoporoza sau daca ati utilizat corticosteroizi pentru o perioada lunga de timp.
  • Daca durerea lombara este rezultatul unui accident, in special daca aveti mai mult de 50 de ani
  • Daca durerea iradiaza in picior, indeosebi daca este acompaniata de slabiciune musculara in picior.
  • Daca durerea de spate nu dispare dupa 4 saptamani.

Cum este diagnosticata durerea lombara?

Un interogatoriu si un examen obiectiv minutios de obicei poate identifica o cauza periculoasa a durerii de spate sau un istoric familial asociat cu durerea de spate. In timpul consultatiei pacientul descrie debutul, partea afectata si severitatea durerii; durata simptomelor si orice limitare a miscarilor; si istoricul episoadelor anterioare sau orice alte probleme de sanatate care pot fi legate cu durerea de spate. Medicul va examina spatele pacientului si va realiza o serie de teste neurologice care vor determina cauza durerii si tratamentul adecvat. Uneori va fi necesara si realizarea analizelor de sange. Investigatiile radiologice vor fi necesare pentru a exclude tumorile sau orice alte surse posibile ale durerii.

Sunt disponibile o serie intreaga de investigatii instrumentale pentru confirmarea cauzei durerii lombare:

Radiografia include radiografia conventionala si cu contrast. Radiografia conventionala, frecvent prima metoda imagistica folosita, va cauta fracturile osoase sau leziunile vertebrale. Muschii lezati, ligamentele sau starile patologice asa ca herniile de disc nu se vad la radiografia de ansamblu.

Discografia implica injectarea unei substante speciale de contrast intr-un disc intervertebral care se presupune a fi cauza durerii lombare. Substanta de contrast contureaza regiunea lezata la radiografia realizata imediat dupa injectarea contrastului. Aceasta procedura este indicata uneori pacientilor care sunt candidati pentru interventie chirurgicala sau a caror durere nu a raspuns la metodele conventionale de tratament. In zilele de azi discografia tot mai rar este utilizata.

Tomografia computerizata (TC) este o procedura rapida si indolora utilizata atunci cand se suspecta o hernie de disc, stenoza spinala sau leziune vertebrala ca fiind cauza a durerii lombare. Razele X sunt trecute prin corpul pacientului sub diferite unghiuri dupa care sunt detectate de un dispozitiv computerizat care ulterior reconstruieste imaginile bidimensionale ale sectiunilor corpului.

Rezonanta magnetica nucleara (RMN) este utilizata pentru evaluarea segmentului lombar (si nu numai) al coloanei vertebrale pentru depistarea schimbarilor degenerative sau leziunilor discurilor intervertebrale, tesutului osos, radacinilor nervoase, maduveni spinarii, ligamentelor, muschilor si vaselor de sange. Echipamentul RMN creaza un camp magnetic puternic care realiniaza moleculele de apa in tesuturi, dupa care prin corp trec unde radio care detecteaza "relaxarea", adica revenirea la pozitia initiala, a moleculelor de apa si genereaza un semnal de rezonanta care ulterior este depistat de un detector computerizat care recontruieste imaginile tridimensionale sau bidimensionale ale segmentelor analizate. Aceasta procedura este frecvent utilizata pentru a identifica anumite patologii care necesita interventie chirurgicala urgenta.

Examenul electrodiagnostic include electromiografia (EMG), studiul conducerii nervoase si potentialele evocate (PE). Electromiografia evalueaza activitatea electrica a unui muschi si poate determina daca slabiciunea unui muschi este datorata efectiunii muschiului sau nervului care inerveaza acest muschi. In timpul electromiografiei se introduc electrozi foarte fini in muschi si se inregistreaza activitatea electrica a muschiului. Studiile de conducere nervoasa sunt utilizate pentru a masura viteza de conducere pe nervi. Sunt folosit doua tipuri de electrozi: un fel de electrozi se plaseaza pe suprafata pielii in regiunea muschiului studiat iar alt tip de electrod este utilizat pentru stimularea nervului care inerveaza acel muschi. Primul tip de electrozi permit inregistrarea semnalelor electrice venite prin nerv si determinarea prezentei sau lipsei unei leziuni a nervului. Potentialele evocate deasemenea necesita doua seturi de electrozi, unul pentru a stimula nervii periferici senzitivi si cel de-al doilea, plasati pe scalp, pentru a inregistra raspunsul generat in cortexul cerebral.

Scintigrafia osoasa este utilizata pentru a diagnostica o infectie, fractura sau alta patologie a tesutului osos. Pentru a realiza scintigrafia se injecteaza o cantitate mica de substanta radioactiva in sange, care ulterior se acumuleaza in oase si in special in regiunile cu schimbari patologice. Dupa care corpul este scanat cu detector de radiatie care va genera imagini pe care se vor vedea zonele de acumulare intensiva de substanta radioactiva, care vor corespunde cu zonele de leziune a tesutului osos.

Cum este tratata durerea de spate?

Majoritatea cazurilor de durere lombara pot fi tratate fara interventie chirurgicala. Tratamentul include folosirea analgezicelor, reducerea inflamatiei, restaurarea functiei, si prevenirea recurentelor. Cei mai multi pacienti cu durere lombare se restabilesc fara careva deficit functional rezidual. Pacientii trebuie sa apeleze la medic daca nu observa o reducere semnificativa a durerii si inflamatiei dupa 72 de ore de tratament la domiciliu.

Chiar daca ghiata si caldura nu au fost niciodata confirmate ca fiind utile in rezolvarea rapida a leziunii regiunii lombare, compresele pot ajuta la reducerea durerii lombare si inflamatiei si permit asigurarea unei mai bune mobilitati in unele cazuri. Imediat dupa trauma este indicata aplicarea compreselor rechi sau pungii cu ghiata in regiunea punctelor dureroase de cateva ori pe zi pentru 20 minute sau mai putin. Dupa 2-3 zile de tratament cu comprese reci, se indica aplicarea compreselor calde pentru perioade scurte de timp pentru relaxarea muschilor si cresterea fluxului sanguin spre tesuturile lezate. Baile calde la fel pot ajuta la relaxarea muschilor.

Repaosul la pat - timp de 1-2 zile maximum. Un studiu finlandez a determinat ca persoanele cu durere lombara care si-au continuat activitatile cotidiene (fara eforturi fizice) au avut o mobilitate mai buna a spatelui decat cei care au urmat regim la pat timp de 1 saptamana. Alte studii au demonstrat ca repaosul la pat poate la randul sau agrava durerea de spate si poate creea complicatii ca depresia, scaderea tonusului muscular si trombi sanguini in vasele membrelor inferioare. Pacientii cu durere de spate trebuie sa revina la activitatile normale cat mai devreme posibil. Noaptea sau in timpul odihnei pacientii trebuie sa stea culcati pe o parte cu o perna intre genunchi, sau daca pozitia este culcat pe spate, perna se va pune sub genunchi.

Exercitiile pot fi cel mai rapid mod de a va recupera dupa o durere lombara. Acestea vor contribui la intarirea msuculaturii spatelui si abdominale. Mentinerea si cresterea fortei musculare este deosebit de importanta pentru persoanele cu deformari scheletale. Medicul sau fizioterapeutul va poate oferi o lista de exercitii care va vor ajuta in acest sens. Activitatile obisnuite care contribuie la mentinerea sanatatii spatelui sunt gimnastica curativa, innotul, plimbarile, si kinetoterapia pentru ameliorarea coordinarii si dezvoltarea unei tinute corecte. Orice disconfort usor simtit la inceputul acestor activitati va disparea odata ce muschii devin mai puternici. Insa, daca durerile sunt mai pronuntate si persista mai mult de 15 minute in timpul exercitiilor, pacientul trebuie sa intrerupa activitatile si sa contacteze medicul.

Tratamentul medicamentos este utilizat frecvent pentru a rezolva durerile lombare acute sau cronice. Un tratament efectiv al durerii de spate poate implica o combinare a medicamentelor cu prescriptie medicala si a celor OTC (fara prescriptie medicala). In toate cazurile pacientii trebuie sa se consulte cu medicul inainte de a lua medicamente pentru remedierea durerii. Unele medicamente, chiar si cele fara prescriptie, pot avea o serie de efecte adverse, pot fi contraindicate in timpul sarcinii, pot avea interactiuni cu alte medicamente si pot duce la leziunea ficatului.

  • Analgezicele OTC (fara prescriptie medicala), inclusiv antiinflamatoare nesteroidiene (aspirina, naproxen, ibuprofen) sunt administrate oral pentru a reduce redoarea, edemul si inflamatia si pentru a alina durerile de intensitate usoara-medie. Iritantii locali, aplicati sub forma de crema sau spray, pot stimula terminatiile nervoase in piele pentru a produce o senzatie de caldura sau rece si pentru a masca senzatiile de durere. Analgezicele locale deasemenea pot reduce inflamatia si stimula fluxul sanguin local.
  • Anticonvulsivantele - medicamente utilizate primar in tratamentul epilepsiei - pot fi utile in tratamentul anumitor tipuri de durere si pot fi prescrise impreuna cu analgezicele.
  • Unele antidepresante, in special cele triciclicice ca amitriptilina, s-a demonstrat a fi capabile de a reduce durerea, indeferent de efectul lor antidepresant. La moment se studiaza antidepresantele de ultima generatie (inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei) in prisma efectului lor asupra durerii.
  • Opioidele, asa ca si codeina, oxocodona, hidrocodona si morfina sunt frecvent prescrise pentru a trata durerea acuta si cronica severa, insa trebuie administrate doar pentru o perioada scurta de timp si doar sub supravegherea medicului curant. Efectele adverse pot include somnolenta, scaderea vitezei de reactie, alterarea gandirii, si dependenta. Multi specialisti considera ca utilizarea cronica a acestor medicamente este detrimentala pentru pacientii cu dureri lombare, accentuand depresia sau chiar durerea.

Terapia manuala este o tehnica utilizata de chiropracticieni, osteopati, manualisti pentru a trata durerea de spate acuta sau cronica. Aceasta implica actiunea asupra articulatiilor sau structurilor osoase (coloana vertebrala). In studii clinice s-a demonstrat ca la persoanele care sufera de durere de spate mai mult de 4 saptamani, terapia manuala s-a dovedit la fel de efectiva ca si tratamentul conventional (analgezicele, repaosul, exercitiile). Numarul optimal al manipulatiilor nu este cunoscut. Cele mai multe studii clinice au utilizat 2 sedinte pe saptamana in decurs de 2-3 saptamani.

Atunci cand durerea nu raspunde la metodele conventionale de tratament, se pot aplica urmatoarele optiuni:

  • Acupunctura implica insertia unor ace de diametru mic (grosimea firului de par) in anumite puncte ale corpului. Adeptii acestei metode considera ca acupunctura contribuie la eliberarea anumitor substante care scad durerea (endorfinele, opioide endogene). In general acupuntura s-a dovedit a fi mai efectiva la pacientii cu durere lombara cronica.
  • Biofeedback este o tehnica utilizata pentru a rezova multe probleme legate de durerea acuta, in special durerea de spate si cefaleea. Cu ajutorul unui dispozitiv electronic special, pacientul este antrenat pentru a constientiza, a urmari si a prelua controlul asupra anumitor functii ale organismului, inclusiv tonusul muscular, frecventa contractiilor cardiace si temperatura corpului (prin controlul fluxului sanguin local). Dupa care pacientul poate invata sa faca o schimbare in reactia sa la durere prin utilizarea tehnicilor de relaxare. Biofeedback-ul ca regula este utilizat in conjunctie cu alte metode de tratament, fara careva efecte adverse.
  • Injectiile sau blocadele locale pot usura durerea lombara asociata cu sciatica prin blocarea conduceri nervoase prin anumiti nervi sau radacini nervoase. Metodele pot varia de la injectarea anestezicelor locale, corticosteroizilor, opioidelor in tesuturile moi adiaciente nervului sau in capsulele articulare inervertebrale, pana la blocadele nervoase mai complexe si stimularea maduvei spinarii. Blocadele epidurale cu corticosteroizi par a scadea usor durerea la 2 si 6 saptamani dupa injectie, insa nu si la 3, 6 sau 12 luni dupa interventie. In caz de durere lombara severa intractabila se pot utiliza pompele intramedulare, prin care se administreaza in flux continuu medicamentele in canalul spinal. Nu sunt evidente clinice ca blocadele pot fi utile la pacientii cu durere lombara fara sciatica.
  • Tractiile implica utilizarea greutatilor pentru "intinderea" structurilor scheletale si alinierea lor corecta ulterioara. Studiile clinice au aratat lipsa beneficiilor tractiei in primele saptamani de durere lombara.
  • Alegerea corecta a saltelei - Beneficiul unei saltele dure in tratamentul sau prevenirea durerii de spate nu a fost demonstrat clinic. Intr-un studiu, salteaua de duritate medie s-a dovedit a fi mai efectiva in ameliorarea durerii lombare cronice decat cea dura.
  • Stimularea electrica transcutanata (TENS) este realizata cu ajutorul unui dispozitiv electric care trimite semnale electrice de-a lungul nervilor pentru a bloca impulsurile dolore. Electrozii mici plasati pe suprafata pielii la locul sau in apropierea focarului durerii, genereaza curenti electrici care blocheaza propagarea semnalelor dureroase de la periferie. TENS mai poate fi utila prin stimularea producerii cerebrale de endorfine (substante endogene cu actiune antalgica).
  • Alte proceduri includ ultrasunetul, terapia interferentiala, diatermia cu unde scurte, lazeroterapia, toate implicand aplicarea stimulilor la suprafata pielii. Eficacitatea niciuneia din aceste metode nu a fost demonstrata, in special in primele 4-6 saptamani de durere lombara.

Tratamentul chirurgical

Doar un procent mic din pacienti cu dureri lombare necesita interventie chirurgicala. Tratamentul chirurgical ESTE necesar atunci cand sunt evidente pentru:

  • Sindrom de cauza equina
  • O alta problema severa asa ca tumoare sau infectie
  • Slabiciune musculara severa sau progresiva datorate stenozei spinale sau compresiei radiculei spinale.

In caz daca tratamentul medicamentos nu da rezultate si exista indicatii pentru tratament chirurgical, pot fi realizate urmatoarele interventii chirurgicale:

  • Discectomie (se citeste {diskectomie}) este una din cele mai frecvent realizate interventii in caz de hernie de disc. In timpul procedurii este inlaturata portiunea discului herniata in canalul spinal sau foramenul vertebral. Ca regula discectomia este combinata cu laminectomia, care semnifica inlaturarea unei portiuni din arcul osos care uneste corpul vertebral cu apofiza spinoasa si care formeaza peretele superior al orificiului intervertebral - lamina vertebrala. In ultimul timp tot mai des se practica microdiscectomia, realizata printr-o incizie mai mica si cu mai putine complicatii postoperatorii.
  • Foraminotomie este o interventie care "curata" sau largeste orificiul dintre vertebre prin care ies radiculele spinale - foramenul intervertebral. Protruziile discale sau hipertrofia articulatiilor intervertebrale pot duce la o ingustare a foramenului inervertebral, ceea ce va cauza o compresie a acestor radicule si ulterior durere, parestezii si slabiciune in una din maini sau picior. Inlaturarea fragmentelor mici de os permite largirea canalului osos si eliberarea radiculei spinale din stransoare.
  • Terapia intradiscala electrotermala (IntraDiscal Electrothermal Therapy (IDET)) utilizeaza energia termica pentru a micsora volumul herniei discului intervertebral. Un ac special este introdus in interiorul discului intervertebral si incalzit la temperaturi inalte timp de 20 de minute. Caldura coaguleaza nucleul gelatinos si scade presiunea intradiscala permitand reducerea presiunii asupra radacinii spinale si scaderea durerilor.
  • Nucleoplastia transcutanata implica inlaturarea continutului discal printr-un cateter special transcutanat si scaderea presiunii intradiscale.
  • Fuziunea spinala sau vertebrala este interventia chirurgicala care are ca scop unirea (fuzionarea) a doua sau mai multe corpuri vertebrale impreuna. Toate tehnicile fuziunii spinale implica plasarea unei grefe de tesut osos (auto- sau alotransplant) intre vertebre. Fuziunea spinala altereaza procesele biomecanice normale si se asociaza cu o crestere a schimbarilor degenerative in segmentele spinale adiaciente, deaceea se va utiliza in ultimul rand doar dupa ce au fost incercate toate celelalte metode de tratament.

Alte interventii chirurgicale pentru alinarea durerii lombare severe includ rizotomia, in care sunt sectionate radacinile nervoase senzitive in vecinatatea locului unde acestea patrund in maduva spinarii pentru intreruperea propagarii semnalelor dureroase (si a tuturor celorlalte semnale) dinspre regiunea corpului unde este simtita durerea; cordotomia in care se sectioneaza fibrele nervoase senzitive care unesc radacina anterioara cu cea posterioara si care inerveaza tesuturile foramenului intervertebral; operatia DREZ (dorsal root entry zone) in timpul careia se distrug neuronii spinali aflati in cornul posterior al maduvei spinarii si care raspunde pentru transmiterea durerii spre creier.

Cum poate fi prevenita durerea de spate?

Exista numeroase optiuni pentru prevenirea recurentelor durerii lombare. Poate cea mai importanta recomandare este practicarea gimnasticii curative si mentinerea unui mod activ de viata. Deasemenea este important de a evita activitatile care se asociaza cu aplecarile inainte si rotirile in segmentul lombar al coloanei vertebrale, cat si evitarea eforturilor fizice exagerate.

Utilizarea suporturilor lombare (corsetul ortopedic) pentru prevenirea durerilor lombare ramane si pana azi un subiect controversat. In general se recomanda combinarea purtarii suportului lombar cu realizarea exercitiilor fizice pentru mentinerea mobilitatii si fortei muschilor lombari.

Aplecarea si ridicarea corecta - Persoanele cu dureri de spate trebuie sa insuseasca modul corect de aplecare si ridicare a greutatilor. Ca exemplu, ridicarea greutatii trebuie intotdeauna realizata cu genunchii undoiti si cu incordarea muschilor abdominali pentru prevenirea suprasolicitatii muschilor spatelui.

Faceti o pauza - Persoanele a caror lucru implica sederea sau pozitia in picioare indelungata trebuie sa-si schimbe frecvent pozitia si sa foloseasca un scaun cu suport adecvat pentru spate. Scaunul din oficiu trebuie ajustat de cateva ori in timpul zilei pentru a preveni aflarea indelungata in aceeasi pozitie. Organizarea unor intreruperi scurte insa frecvente pentru plimbare deasemenea contribuie la prevenirea durerii legata de aflarea indelungata in aceeasi pozitie.

Mici sfaturi pentru un spate sanatos

  • De fiecare data inainte de a incepe o activitate fizica faceti cateva exercitii de incalzire.
  • Nu va garboviti cand stati asezat sau in picioare. Spatele suporta mult mai usor sarcinile atunci cand este drept decat atunci cand este curbat.
  • La serviciu sau acasa, verificati ca suprafata de lucru sa fie la o inaltime confortabila
  • Stati asezat intr-un fotoliu cu un bun suport pentru spate. Mentineti-va umerii indreptati, putin adusi inapoi. Schimbati-va frecvent pozitia in scaun si periodic ridicati-va si plimbati-va prin oficiu.
  • Purtati o incaltaminte confortabila, cu calcai jos sau fara calcai.
  • Dormiti pe o parte pentru a reduce orice curbura a spatelui. Intotdeauna dormiti pe o suprafata rigida.
  • Intotdeauna chemati ajutor la realizarea eforturilor fizice (de ex. ridicarea unei rude bolnave din pat).
  • Nu incercati sa ridicati obiectele prea grele pentru dumneavoastra. Ridicati cu ajutorul genunchilor, incordati muschii abdominali si mentineti spatele drept. Tineti obiectele aproape de corp. Nu faceti miscari de rotatie a spatelui atunci cand ridicati ceva greu.
  • Asigurati o alimentatie sanatoasa si o dieta pentru reducerea si prevenirea acumularii greutatii excesive. O dieta bogata in calciu, fosfor si vitamina D va promova consolidarea tesutului osos si va creste duritatea si rezistenta oaselor.
  • Daca fumati, incetati sa mai fumati. A fost demonstrat in studii clinice ca fumatul este asociat cu un risc crescut de schimbari degenerative ale coloanei vertebrale.
Adauga un comentariu
comments powered by Disqus
Copyrights 2014: Actualitati in Medicina